maine.

Maine vreau sa arunc cu praf de zana.

O sa ma trezesc dimineata zambind si o sa port cea mai draguta rochie. Voi rataci pe stradute inspre anticariatul din centru, unde voi cumpara felicitari pe care imi voi asterne gandurile pentru omuletii dragi din viata mea. Imi voi cumpara o carte, probabil "Micul Print" si voi bea o limonada in curte, scriind.

Vreau sa ii reamintesc mamei sa-si cultive blandetea.
O sa-ii spun surorii mele ca de la ea am invatat cum sa arunc cu praf de zana si ca nu stiu pe nimeni care sa o faca mai bine.
Prietenei mele cele mai bune o sa ii zic sa se iubeasca mai mult pentru ca are toate motivele, este o femeie minunata.
Iar omuletilor simpatici pe care i-am cunoscut de curand, o sa le multumesc ca mi-au redat pofta de viata, de aventura.

Vineri o sa pornesc intr-o calatorie, singura. Mai mult o calatorie inspre mine, care nu stiu daca o sa mearga bine sau rau. Stiu doar ca totul depinde de cum voi reusi sa-mi mentin optimismul de zana, motivatia si starea de bine care mereu depinde atat de mult de omuletii mei dragi din jur care din pacate nu vor fi langa mine.

O sa fie bine.