sâmbătă, 15 mai 2010

iti amintesti?

S-a ratacit soarele si asa ne-am ratacit si noi. Ne-am innecat sentimentele in baltiile strazii si am inceput sa ne resemnam traind cu norii in suflet. Ploaia a spalat soselele, asa cum noi spalam amintirile urate. Am tot incercat sa iesim dintre nori, ne-am luptat cu noi insine, dar am pierdut. Am pierdut pentru ca am uitat esentialul, ne-am uitat pe noi, ne-am uitat deviza. Nu mai suntem cine am fost. Ploaia nu ne mai spala pacatele, ea ne spala amintirile. Ploaia nu mai e o usurare..ploaia e un monstru.
Am uitat sa iubim.
Am uitat ca..."every cloud has a silver lining", sau poate noi n-am stiut niciodata.

Eu nu uit sa iubesc, pentru ca eu iubesc Ploaia .




3 comentarii:

  1. și mie îmi place ploaia la nebunie.
    îmi place subiectul ploaia, așa cum l-ai abordat tu. într-o manieră mai tristă...

    RăspundețiȘtergere
  2. încearcă.
    atât timp cât nu există dumnezeu, dar există draci, trebuie să fie ceva ce îi țin în loc pe acei draci. oare or fi îngerii?

    RăspundețiȘtergere